inapoi_______inapoi la cuprins_______inainte

 

 

Arhitectura de urgenţă

sau despre cum pot face 100 de oameni 100 de case īn 100 de zile

 

 

Cătălin Berescu

 

 

 

 

 

 

primo tempo

 

Īn 1968 Skopje a fost zguduit de un cutremur devastator. Vaste zone centrale au devenit īn scurtă vreme locuri virane. Comunitatea internaţional㠖 o prea rece formulă pentru nişte oameni care s-au implicat cu generozitate şi compasiune reală īn drama acestui oraş – a realizat atunci un proiect de urgenţă ale cărui surprinzătoare rezultate merită povestite. S-a hotărīt realizarea unor barăci din lemn cu o deschidere de aproximativ opt metri şi cu o lungime de 25. Fiecare ţară a donat cīteva astfel de case reuşindu-se astfel rezolvarea  temporară, se credea atunci, a problemei locative. Oraşul este īmpīnzit de sute de astfel de construcţii, cvasi-identice ca aspect exterior, anonime şi monotone la prima vedere dar uluitor de diferite ca regim de funcţionare. Alături de hotelul īn care eram cazat, o baracă privatizată cu vedere spre cel mai frumos parc din oraş, impecabil finisat la interior şi proaspăt lăcuit pe exterior se afla o antrepriză de construcţii iar īn continuare, sediul celui mai important partid politic din Macedonia. Nu aş fi aflat niciodată asta dacă, īn inocenţa mea documentară, nu i-aş fi făcut nişte poze care au provocat oarecare nelinişte portarului. “Politikal partid!” a zis el. “Small!” am zis eu privind cu milă la clădire. “No, Grand. Numero uno, Macedonia”.

       

 

Casa socială: planul parterului şi cel al etajului. In partea de jos una din posibilele variante de modulare.


 

Peste drum - oficiul stării civile, peste parc - Primăria, peste īncă două străzi - Spitalul municipal, Facultatea de arte dramatice ş.a.m.d.. Nu trebuie să vă imaginaţi că toate instituţiile sīnt găzduite īn astfel de clădiri (care, fie vorba īntre noi arată mai bine īn interior decīt majoritatea instituţiilor publice bucureştene). Cele mai multe sīnt locuinţe. Fenomenul cel mai simpatic s-a produs īnsă īn timp: dacă la īnceput cei care stăteau īn case de lemn erau cei mai săraci locuitori ai oraşului astăzi a locui “la barac㔠e un lux. Posibilitatea de a face transformări, infinite īmbunătăţiri, existenţa unei mici grădiniţe īn faţă şi comoditatea de a locui pe pămīnt au urcat preţul şi le-au ridicat statutul. Lăcomia de a construi mai mare şi mai scump ca şi tentaţia de a dărīma ceea ce poate fi dărīmat cu uşurinţă au fost īnlocuite de plăcerea de a fi scăpat de blocurile cu care regimul comunist cadorisise, după un model binecunoscut, Skopje.

 

 

ergo…

 

Tema pe care ne-am propus-o a fost aceea a unei case care să folosească unor familii aflate īn nevoie: fie o familie cu venituri modeste, fie una de refugiaţi. Īn termeni tehnici ele se cheamă locuinţă social㠖 pentru cei care nu īşi pot permite să plătească chirii pe piaţa liber㠖 sau locuinţă de urgenţ㠖 pentru victimele cataclismelor şi refugiaţi. Īn dorinţa de a testa un proiect care este posibil să fie reprodus pe scară mare am respectat normele de suprafeţe locuibile instituite de legea locuinţei pentru prima variantă a proiectului. Casa realizată e mai puţin o locuinţă clasică, e mai degrabă o clădire care va sluji muzeului şi fundaţiei pentru o varietate de evenimente.

 

  

Modulul de 363X363 cm (stanga) a fost folosit, atāt la ridicarea casei, cāt şi la cea a bisericii. Īmbinarea elementelor care constituie modulii. 

 

   

 

     

 

  

Etape de lucru la realizarea casei sociale.

 

Ne-am impus două comandamente: să fie ieftină, cea mai ieftină, şi să fie modulată. Despre valoarea de investiţie (la cheie să nu depăşească 10.000 EURO dacă este executată īn regie proprie) se poate spune cu certitudine că poate scădea impresionant īn cazul industrializării produsului şi īn condiţiile producerii īn Romānia a materialelor de construcţie. Despre modulare se pot spune īnsă mai multe: Lucrul cu elemente standardizate duce la uniformitate chiar şi īn cazul combinaţiilor de module. Regăsirea aceluiaşi tip de spaţiu, a aceloraşi proporţii nu este de natură a asigura legătura afectivă care se creează atunci cīnd cel ce locuieşte īşi modelează singur spaţiul. De aceea am optat pentru un modul mic, lesne manipulabil şi “slab” din punct de vedere tipologic, a cărui industrializare poate fi īnlocuită fără pierderi de munca semicalificată a beneficiarului. Minimele constrīngeri structurale ca şi posibilitatea de a “sparge” coaja, anvelopanta spaţiului, la un pas des, lasă loc pentru adaptarea formei clădirii şi a faţadei īn funcţie de sit, creativitate, bani, timp de execuţie  etc. Modulul constructiv rezultat pleacă de la finisajul ales şi mediază īntre placa standard de gipscarton, placa standard de termoizolaţie şi dimensiunea de cherestea cea mai comună şi mai ieftină cu putinţă. Din plăcile de gipscarton nu se pierde nimic pentru că nu ai nevoie decīt de tăieturi pe lăţimea plăcii. La fel se īntīmplă şi cu termoizolaţia, ba chiar e posibil să realizezi o variantă īn care toate elementele de lemn care compun scheletul să aibă aceeaşi lungime.

 

Este rezultatul unui efort de a folosi un minim tehnologic (nu spun low-tech pentru că asta ar implica o estetică iar aceste clădiri sīnt libere de estetică). Poţi să construieşti toată casa cu un fierăstrău de mīnă, o bormaşină şi un ciocan. Īn afară de cīteva trepte şi unele īmbinări ale modulilor de la etaj toate tăieturile sīnt īn unghi drept. Toate materialele folosite au gabarite alese īn aşa fel īncīt să īncapă īntr-o Dacie papuc. Ne putem astfel imagina că un grup de 100 de voluntari pot produce īn locaţii improvizate aflate īn locuri diverse modulele pentru 100 de case pe care le pot transporta şi monta la locul unui sinistru īntr-o perioadă de maximum 100 de zile.

 

Nu este vorba īn tot ceea ce am făcut de un exerciţiu de arhitectură şi nici de o foarte riguroasă īncercare de eficientizare economică ci de testarea unei formule de lucru marcate de onestitate. Onestitate este cea care trebuie să ne conducă īn cazul unui asemenea program. Īn egală măsură ea trebuie să se manifeste şi faţă de materiale, tehnici şi resurse. Oameni din ce īn ce mai competenţi şi mai trişti ne spun că nu se poate construi cu mai puţin de 220 de euro/mp azi īn Romānia. Şi dacă, totuşi…

 

 

inapoi_______inapoi la cuprins_______inainte