inapoi_________inapoi la cuprins_________inainte

Deschiderea Atelierelor de Vară «Tradiţie şi Postmodernitate» – ediţia 2003

La prelegerile susţinute de Aurora Târşoagă şi Roxana Rădvan.

Duminică, în vizită la bisericile de la Măldăreşti, Mariţa şi Cozia.

Tradiţie şi memorie culturală

Ediţia 2003 a Atelierelor de Vară

„Tradiţie şi Postmodernitate”

Aşa cum deja ne-am obişnuit, şi în anul 2003, Muzeul Satului de la Bujoreni, gazdă perfectă prin pitoresc, onestitate formală şi încărcătură spirituală, a primit cea de a VI-a ediţie a programului “Tradiţie şi Postmodernitate” şi a II-a „Atelierelor de Vară”.

Deschiderea a avut loc pe data de 11 august în prezenţa domnilor Dumitru Stancu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Vâlcea, Mircea Gutău, viceprimarul municipiului Râmnicu Vâlcea, Mihai Sporiş, preşedintele Comisiei Judeţene pentru Cultuă, Eugen Deca, directorul Muzeului Judeţean Vâlcea şi Gheorghe Dican, preşedintele filialei Vâlcea Uniunii Artiştilor Plastici, a coordonatorului general al programului şi director al Fundaţiei HAR, Alexandru Nancu şi a partenerilor din Suedia Italia şi Lituania. Au participat profesori şi specialişti români şi străini, cursanţi şi invitaţi – tineri absolvenţi, masteranzi şi studenţi în ani terminali ai universităţilor de arhitectură, arte, filozofie şi sociologie, reprezentanţi ai presei centrale şi locale dar şi un public cel puţin la fel de numeros ca în anii trecuţi.

Debutul secţiunii teoretice a simpozionului a fost programat pentru ziua următoare, discursurile de deschidere ale profesorilor Alexandru Nancu şi Augustin Ioan fiind urmate de trei lansări de carte: Mit şi simbol în Vechiul Testament (editura „Arheip”) de Florin Mihaescu şi Zece arhitecţi de zece şi Arhitectura sacră contemporană (editura „Noi media print”) de Augustin Ioan, de lansarea CD-ului Atelierele de Vară Tradiţie şi Postmodernitate–ediţia 2002 şi de vernisajul expoziţiei Visări levantine a artiştilor plastici Ion Atanasiu Delamare, Emilia Persu şi Alexandru Nancu – curator criticul de artă Luiza Barcan. Expoziţia, înainte de a fi găzduită de spaţiile culei Bujoreanu, a fost prezentată la Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.

Cocktailul ce a urmat a fost foarte bine venit, un prilej de destindere, de revedere a vechilor cunoştinţe în ceea ce-i priveşte pe profesori şi specialişti şi de introducere a cursanţilor în atmosfera densă şi totodată incitantă ce avea să domnească pe întreaga perioadă a şcolii de vară; s-a băut bere bună şi s-a discutat mult…

Următoarele două zile au fost destinate aproape în exclusivitate profesorilor străini din Suedia, Lituania si Italia, datorită timpului limitat pe care aceştia l-au avut la dispoziţie.

Sesiunea de comunicări a fost deschisă de profesorii Alexandu Nancu şi Augustin Ioan care au prezentat şi explicat scopurile şi perspectivele Atelierelor de Vară “Tradiţie şi Postmodernitate”.

Göran Andersson, director de proiecte la societatea Timmerdraget din Torsta, Suedia şi Gunnar Almevik, rectorul Universităţii Vocaţionale de Meşteşuguri Tradiţionale Dacapo din Mariestad, Suedia sunt pentru a doua oară oaspeţii atelierelor de vară, fapt ce dovedeşte interesul pe care îl manifestă specialiştii suedezi pentru moştenirea culturală românească în sensul păstrării vechilor tradiţii şi meşteşuguri. Prelegerile lor au fost relative la cercetarea detaliată a construcţiilor tradiţionale din bârne în cadrul unui workshop desfăşurat în câteva ţări europene, respectiv la încercarea de a reînvia şi păstra vechile meşteşuguri şi tehnici.

Lars-Eric Jönsson, specialist în conservare la departamentul de Etnologie al Universităţii din Lund, Suedia a vorbit despre conceptul de patrimoniu, despre funcţia şi scopul politic al patrimoniului, problematizând asupra dimensiunii acestuia în contextul unei societăţi caracterizate prin diversitate culturală şi formală. Tot referitoare la moştenirea culturală a fost interesanta prelegere a tinerei Eva Löfgren, membru în consiliul Institutului pentru Conservare al Universităţii din Gothenburg, care a abordat problema restaurării şi conservării locuinţelor suedeze construite în anii ’60 şi a includerii sau nu a acestora în patrimoniul naţional.

Următorul invitat suedez a fost Ulrich Lange, director de cercetare la Muzeul Naţional Etnografic din Stockholm, care a susţinut o prelegere despre peisaj, privit ca patrimoniu cultural-istoric şi despre posibilităţile valorificării rezervelor culturale iar Björn Olofsson, inspector în conservarea arhitecturii la Muzeul Regional din Jamtland, a ridicat problema conservării arhitecturii rurale în Suedia.

În atmosfera cu totul specială creată de multitudinea de imagini şi informaţie referitoare la arhitectura, artefactele şi meşteşugurile de pe alte meleaguri, expunerea doamnei Georgeta Iuga, profesor la Academia de Arte şi Meserii Tradiţionale din Baia Mare, Maramureş, despre meşterii şi meşteşugurile maramureşene la început de secol XXI, a constituit o întoarcere firească la tradiţia autohtonă.

Pleiada profesorilor străini a fost închisă de către arhitectul şef al Muzeului Satului din Vilnius-Lituania, dr. Rasa Bertasiute, cu o prelegere legată de studiul arhitecturii din lemn din perspectiva tehnicilor de construcţie, a formei, funcţionalităţii şi mediului şi de Dr. Ing. Ecole Gialdi de la Resource Group Integrator, Italia, care a adus cursanţilor la cunoştinţă noi metode de protejare a obiectelor de patrimoniu împotriva insectelor şi fungilor – VELOXY, “metoda fără oxigen” şi BIOSTOP metoda utilizării radiaţiilor ultraviolete.

După plecarea invitaţilor străini (profesorii din Suedia şi Lituania urmând a se îndrepta spre Maramureş), etnologul Şerban Anghelescu de la Muzeul Ţăranului Român a vorbit auditoriului (în permanenţa alcătuit nu doar din cursanţi ci şi din profesorii programaţi să-şi ţină cursurile în zilele următoare) despre Organizări tradiţionale ale spaţiului cotidian, ritual şi imaginar. După prânz, în caniculara jumătate a zilei, la adăpostul răcoroasei săli de clasă cu vechi băncuţe de lemn, Carmen Tănăsoiu şi Simona Pauncev, conservator şi, respectiv, chimist la Muzeul Naţional de Artă al României au menţinut viu interesul auditoriului cu o temă mai puţin familiară cursanţilor: Aplicaţiile scanner-ului performant în conservarea obiectelor de patrimoniu; Digitizarea manuscriselor vechi în realizarea unui facsimil prin scanare.

A doua săptămână: la cursurile susţinute de Alexandru Nancu, Cătălin Berescu şi Rodica Firănescu.

Deschiderea taberei de grafică.

Pregătirea vernisajului taberei de grafică.

În ziua următoare, arhitectul Augustin Ioan – profesor doctor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, a abordat mai multe teme care au generat un dialog activ cu cei prezenţi: Arhitectura efemeră; arhitectura săracă astăzi; Ce sunt tradiţiile arhitecturale şi relevanţa lor în actualitate; Caracterul arhival al arhitecturii. Ziua s-a încheiat cu o foarte interesantă expunere despre starea deloc fericită a complexului rupestru de la Basarabi, susţinută de arhitecta Aurora Târşoagă.

Finalul primei săptămâni de prelegeri, dinamizate de proiecţii şi dialog, a fost marcat de discursurile la nivel teoretic, dar şi practic, prin prezentarea “pe viu” a unor dispozitive speciale – susţinută de Dr. Roxana Rădvan de la Institutul Naţional de Optoelectronica (INOE) şi de Victor Coman şi Walter Mărăcineanu, asistenţi în cadrul CERTO-INOE, prezentări referitoare la tehnicile laser de investigare, conservare şi restaurare a obiectelor de patrimoniu.

În aceeaşi zi, pe la prânz, a sosit şi majoritatea artiştilor plastici participanţi la tabăra de grafică şi desen – parte a secţiunii practice a Atelierelor de Vară “Tradiţie ţi Postmodernitate”, ocazie cu care profesorul Alexandru Nancu – coordonatorul programului şi criticul de artă Corneliu Antim – curator al taberei – au prezentat în câteva cuvinte artiştii şi obiectivele generale. Astfel că spre seară, când arşiţa s-a mai domolit, deschiderea taberei a fost pentru toţi “veteranii” un prilej de continuare, la un pahar cu bere şi o gustare în aer liber, a discuţiilor pe varii teme (discuţii care oricum ar fi avut loc, asemeni fiecărei seri, în foişorul de la Supca sau pe terasa restaurantului Capela), iar pentru artişti, începutul unei experienţe deosebite, experienţă încărcată de puternice valori spirituale.

Deşi seara s-a prelungit, pentru unii, mult peste miezul nopţii, a doua zi excursia de documentare în judeţul Vâlcea a demarat cu punctualitate.

S-au vizitat bisericile de lemn din satele Mariţa, Grămeşti şi Pietrari, dar şi cele de zid titorite la sfârşit de secol al XVIII-lea de la Urşani şi Horez Târg. Cu toţii am fost puternic impresionaţi atât de arhitectura cât şi de pictura murală a edificiilor. La complexul de la Măldărăşti, unde am vizitat cele două cule şi biserica din zid, participanţii la simpozion au avut parte de o surpriză din partea organizatorilor: un prânz pe iarbă, ce mai… o petrecere câmpenească în toată regula cu grătar, ţuică şi apă rece şi dulce de fântână. Aici, ne-am potolit foamea, dar ne-am şi odihnit pe iarba ameţitor de proaspătă.

În a doua săptămână de curs, ne-am bucurat pentru ultima oară de prezenţa profesorului Radu Florescu care s-a dus la scurt timp după aceea alături de Petre Bardaşu şi Irina Nicolau pentru a ne privi din cer. Prelegerile sale au dezvăluit tainele arheologiei, o ştiinţă pe cât de complexă pe atât de puţin studiată în afara universităţii de profil. Tânărul etnolog Constantin Petre, de la Muzeul Satului din Bucureşti, a vorbit despre Originea şi evoluţia etnografiei româneşti. Istoricul şi criticul de artă Luiza Barcan a destins atmosfera cu expunerea ei despre pictura bisericilor din lemn din nordul Olteniei – Ciungetu, Brezoi şi Copăceni – privită din perspectivă moral-religioasă. Imaginile, dintre care unele foarte hazlii (mai ales cele cu drăcuşorii care-i chinuiesc pe păcătoşii ajunşi la Iad în scena Judecăţii de Apoi), au captat interesul auditoriului.

Un foarte interesant subiect, acela al arhitecturii în literatura tradiţională – Legende de construcţie şi poezia construcţiilor – a fost abordat de către Silviu Angelescu, profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti şi director al Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu”.

Deja familiarizaţi cu conceptele fundamentale ale arheologiei, cursanţii au aflat apoi, de la Cristian Fântâneanu, arheolog la Muzeul Judeţean Vâlcea, care sunt metodele tradiţionale şi moderne de cercetare arheologică.

Seara zilei de marţi s-a încheiat cu concertul de muzică contemporană Tradiţie şi experiment susţinut de Lucian Spinciu cu colaborarea Georgianei Gherghişan. La spectacol au participat nu doar profesorii, cursanţii şi artiştii plastici ci şi iubitorii de muzică din Râmnicu Vâlcea; cum locurile pe iarbă nu necesitau rezervare, au fost imediat ocupate în ciuda atacului neobosit al ţânţarilor.

În zilele următoare, prelegerile simbologului Florin Mihăescu s-au referit la hermetism ca sinteză a ştiinţelor cosmologice tradiţionale – De la astrologie şi alchimie la magie şi la influenţa hermetismului asupra culturii medievale –, iar Olivian Dulea a vorbit despre Ascensiunea sufletului şi lumea de dincolo din perspectivă teologică şi populară. Tot în sfera teologică s-a înscris şi cursul preotului Laurenţiu Bozdoc: Vederea lui Dumnezeu la sfinţii bizantini, Sfântul Simeon Noul Teolog şi Sfântul Grigorie Palamas.

Foarte interesante, de mare noutate şi generatoare de discuţii nocturne a fost expunerea profesorului Siviu Lupaşcu – Imaginarul paradiziac şi acvatic şi Imaginarul feminităţii în religiile abrahamice – precum şi cea a Rodicăi Firănescu de la secţia de limba arabă a Universităţii din Bucureşti – Islamul, religie a cuvântului; perspectiva teologico-lingvistică a lui Az-Zarkashi (sec.XIV) asupra textului coranic.

Prelegerile care au încheiat cursurile şcolii de vară au fost susţinute de profesorul Alexandru Nancu, care a vorbit despre Aspecte metafizice ale simbolicii vizuale în artele sacre şi tradiţionale şi Despre lumină ca element iniţiatic în spaţiul eclesial răsăritean şi arhitectul Cătălin Berescu care a susţinut o foarte bine documentată prelegere despre distrugerile ultimei perioade comuniste: Demolare şi ştergerea memoriei

A doua parte a acestei ultime zile a fost destinată vernisajului expoziţiei taberei de creaţie, la care au participat şi mulţi iubitori de artă din Râmnicu Vâlcea. Punctul forte al petrecerii de despărţire a fost concertul de chitară clasică susţinut de Laurenţiu Ganea, absolvent al cursurilor Atelierelor de Vară din acest an. Poate şi din cauza emoţiei despărţirii, cu siguranţă însă datorită excepţionalei interpretări, Laurenţiu a fost cu greu lăsat să părăsească scena.

Duminică dimineaţă Muzeul Satului de la Bujoreni părea pustiu. Nu pentru multă vreme, însă…

Simpozionul a continuat cu a doua şi cea mai importantă parte a secţiunii practice, cea de conservare şi restaurare a bisericii de lemn de la Mreneşti Creţeni, care a fost dezasamblată, restaurată şi reconstituită pe un nou amplasament: Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni.

Elena Popescu-Pilat

inapoi_________inapoi la cuprins_________inainte